SocialButterfly

‘Esti disperat? Pe ultima suta de metri si n-ai absolut nici un plan?

Faci alergie la intrebarile care se repeta din toate directiile pentru a-ti reaminti de un punct de pe to do list pt care pur si simplu n-ai solutii?

Vrei sa dai unfollow celor care mai pomenesc de Vama si cand pleaca ei incolo?’

Asa se intampla intotdeauna inainte de zilele astea libere cand spiritul de turma este parca innascut si dat mai departe precum cea mai sacra traditie. Si sa o luam pe aia buna si valabila anul asta:

E o zi libera marcata ca si libera in mod normal, dupa fiecare 5 zile muncitoare. E o zi de sambata. Care se da mai rotunda in calendarul fiecaruia pentru ca se numeste 1 mai. Un unu mai muncitoresc care nu ne daruieste nici o zi in plus libera, nu ne scade sarcinile din saptamana. Va reusi doar sa ne adune la un loc, in Vama, la Sunwaves, sau la gara duminica, cand va veti dori sa nu fi baut atat si ca a 2-a zi sa nu trebuiasca sa mergeti la serviciu. Eu as propune sacra si libera ziua de luni. Si nu doar lunea de dupa 1 mai. Oricum e cea mai urata zi din calendar in fiecare saptamana. S-o facem libera pe aia. Dar cu siguranta atunci vom uri ziua de marti, care oricum inca isi are cele 3 ceasuri rele.

Si mai e o zi, in care se nasc multi hateri. Cei care vor sa fie impotriva valului, care considera ca daca ei n-au nimic de facut, atunci pur si simplu e “o porcarie sarbatoarea asta”.

Ei bine, majoritatea care lucreaza sambata se vor bucura, nu vor lucra. Altii care nu dau 2 bani pe ziua asta se vor enerva, ca n-au de unde sa-si ia nici paine, nici apa.

Dar eu… eu am ales ca acest 1 mai 2010 sa fie cel mai 1 mai al meu. Tot asa, au venit ofertele si intrebarile de peste tot. Nu sunt fan Marea neagra, deloc. Si e mai sa fim seriosi. Inca e frig. Stiu, nu e vb de vreme, e 1 mai si e lumea in Vama. Si anul asta parca face in ciuda celor care n-au ales sa mearga la mare. Cu toate ca acolo-s cele mai putine grade, fata de vest. Sac!

Si nu, NU voi mai merge cu cortul. Mi-au ajuns celelalte experiente tipice de 1 mai, de mers la munte cu cortul. Si nu doar asa, ci in mod organizat la festurile alea ale mele de muzica electronica.

Bai, s-acum incep sa dardai cand imi amintesc de anul trecut in Retezat. Si acum ma enervez cand ma gandesc ca o fost cel prost organizat festival- Prakfest- (click to read about it) la care am fost vreodata… Si acum 2 sau 3 ani am fost tot cu cortul, tot la festival la Codlea. Mama cat a putut sa plouaaa. Am mentionat ca am fost cu cortul??

Anul asta n-am plecat urechea la nici o oferta. Decat la cea mai buna,care vine mereu de la aceeasi sursa. “Hai mama acasa. Apuci sa te odihnesti ca lumea, ai mancare buna, mergem la plaja daca o sa fie asa de cald, facem niste gratare…”

Eh… cuvintele magice: odihna, patul meu, telecomanda, mancare servita la pat, cafeluta mamei… Si daca nu mergeti acasa, bucurati-va de acasa al vostru, va fi mai special si mai odihnitor cand stii ca ceilalti nu sunt acolo sa te deranjeze.

Cand poate fi un 1 mai doar al tau. Sa ne bucuram deci de soare!

Pe langa asta, fiind acasa tot va veti plictisi o ora doua si veti avea chef sa si munciti un pic, si ghici cui I se subtiaza to do listul si va fi mai putin stresat dupa 1 mai?

P.S.: Si da… vi se confirma: m-am pus pe cantar. Am mai slabit un kg.

Si nici nu se putea mai bine ca soarta sa ma faca sa ma tin departe de laptop, de toata treaba pe care o am. Am net, dar mi-am uitat incarcatorul la Cluj.

poate te intereseaza si asta:

• vezi in search sau in arhiva

Am mai scris despre hipsteri – aveti o gramada de linkuri la dispozitie prin articolul de pe clujlife.com . Enjoy!

http://www.clujlife.com/tag/critical/

“Am cautat pe net (m-am documentat cu multe taburi deschise) si m-am mai si plimbat pentru a vedea cum stau celelalte orase romanesti cu acest termen si aceste personaje. Hipsterii au fost tocati si prin in media romaneasca. Un articol trist in Financiarul – care chiar ca e tradus si instiga si jigneste hipsterii iar unul din Tabu.

Prin Bucuresti astia o ard, de ceva vreme, mai indie style ca noi astia “ghe Cluj”. Au si trupe, care mai vin pe la noi daca are cine sa-i cheme. “in lumea indie, obscuritatea e o virtute, iar celebrul joc ‘pun pariu ca n-ai auzit de trupa asta’ e mai popular ca oriunde.” Dar din nou probabil ca voi fi intrebata de ce ma bag in muzica. Muzica si moda merg mana in mana de cand s-au inventat. Si chiar asa, a fost gaina sau oul? Un articol, mai vechi, de pe Metropotam.”

poate te intereseaza si asta:

• Sub lupa NYFW Fall trends
• Despre trendurile sezonului
• Critical socialbutterfly
• Multumiri nominale
• Cluj Fashion Week 1 – Chiver despre Galatescu

Scriu din furie. Chiar si acum imi fierbe sangele cand ma chinui sa tastez sa-l fac sa inteleaga ce face un portal de comunicare, ce-i aia IQads.

Mi-am primit de dimineata portia de nervi, in care m-am trezit facuta ciudata, ca numa eu stiu ce-i aia iqads.ro. Da chiar asa frate. Cum imi permit eu sa dau click si pe alte siteuri, sa caut si alte chestii in afara de sa tastez pe mess si sa pun poze pe hi5 si mai nou sa ma laud ca am descoperit si facebooku, ca prea era pe toate gardurile din cauza printurilor de la Vodafone. Si pe aceasta cale multumim vodafone ca ati crescut numarul utilizatorilor pe facebook. Pardon, noi nu va multumim, era mai bine fara aia la care le statea bine, doar pe hi5. Facebook sper sa va dea o parte din revenue ca numerele privind utilizatorii in .ro cresc vazand cu ochii.

Da, e plin de astfel de specimene in FSEGA. Facultate, la care azi ma intrebam de ce naiba le dau bani, de ce am vrut sa o fac si nu-mi ajungea FSPACul? Acolo cred ca eram intr-un bol de cristal, mi-e prea bine pe coridoarele alea pline de oameni colorati si creativi, oameni interesati si viitori specialisti in domeniul comunicarii.

Saptamana trecuta am fost atat de multumita si placut surprinsa de cat de mult a evoluat Festivalul de publicitate, ce studenti minunati are catedra de comunicare, cat de creativi si ce strategii bine puse la punct au avut. Si da, am avut ocazia sa ma delectez cu ele fiind in juriu pt IAA YP Cluj. Am avut ocazia sa citesc acele documente pe care se vedea ca oamenii aia au citit ceva la viata lor, ca tin pasul cu noutatiile, ca onlineul si jargonul de marcomm nu este ceva strain, ci dimpotriva il stapanesc bine.

Si toate astea pentru ca sa-mi incep saptamana asta la semniariile anului 2, ale sectiei e marketing si sa-mi doresc sa le spun in fata tuturor ca sunt niste ignoranti si ca eu n-am ce cauta acolo. N-am ce cauta, unde oamenii aia nu fac diferenta intre logo si slogan. Cum domnle sa pui Logo: we can make it together. Sa spui ca e un mesaj dragut care apare in toate reclamele. Cum sa nu faci diferenta intre logo si slogan? Cum sa faci o asemenea greseala intr-o prezentare sustinuta in fata colegilor tai, cand probabil ca despre asta invata mai nou copii prin clasa a 5-a la orele de engleza. CUM?

Am dat pe twitter nemultumirile mele, m-am tot gandit daca merita sa scriu despre asta, daca nu cumva ma enervez degeaba.

Cireasa de pe tort a venit, normal, …pe messenger. De la acelasi coleg minunat care nu stie ce-i aia iqads si nu o avut curiozitatea de dimineata pana acuma sa bage asta in Google. E greu daca nu stim ce-i aia un portal de comunicare si ce anume face asta pentru o firma, un ONG care face un eveniment. “ce anume faceti inafara de a da informatia dintro parte in alta -
o sa aveti succes doar la firmele mici care sunt la inceput.” Ni s-a dat verdictul de la acest cunoscator in domeniu.

Intrebarile imi vajaie in continuare prin minte: de ce se intampla asta intr-un mediu in care nu ar trebui? De ce sunt ignoranti fix studentii de la marketing? De ce ei, care ar trebui sa fie curiosi, nu stiu ce se intampal in domeniul lor? De ce au facut astfel de greseli cei de la marketing si nu de la statistica sau conta??

De ce profesorii de la FSEGA permit asa ceva? De ce asti studenti vor iesi din FSEGA cu o diploma in mana si probabil ca se vor si angaja din moment ce au terminat o universitate de prestigiu?

Au timp intr-un an, pana la licenta sa se destepte?? Dar oare vor sa faca asta?

Si culmea, winampul continua sa-mi citeasca gandurile.Se intreaba si Patrice: what’s the reason for your stupidness, ignorance?

poate te intereseaza si asta:

• Ziua 2 Zilele Marketingului
• Zilele Marketingului
• Cum trec de examen?
• Andrei Rosca la Zilele marketingului
• impresii zilele marketingului

Cam ce cred eu ca poate industria sa faca. Da… a fost pt un eseu, are in jur de 4000 d cuvinte. Numara-le daca n-ai ce face.

Industria de MarCom trebuie sa-si descopere agentii care exercita influenta in jurul lor, sa-i antreneze, pentru ca si ei la randul lor sa-i poata identifica pe ceilalti agenti, lideri de opinie care sunt prietenii posibililor consumatori. Poate fi chiar prietenul tau care te convinge ca un produs e chiar bun pentru tine, deoarece te cunoaste mai bine, dispune de un filtru pe care industria nu-l poate avea decat prin acesti agenti antrenati, atenti, implicati in viata sociala.

Industria insasi trebuie sa devina o baza de Influencer Agents.

Provocarile din ziua de azi constau in lipsa de incredere in produse, reclame. Neimplicarea in problemele societatii, egoismul si individualitatea sunt cele care nu ne lasa sa facem parte din ceva mai mare. Trebuie sa si constientizam ca un consum rational ar duce la responsabilitate pe o scara mai larga.

Digital influencer marketing ataca lipsa increderii

Agentii sunt responsabili de crearea de branduri. Acestia trebuie sa-si sustina consumatorii prin instrumente personalizate de comunicare pentru a le oferi un brand experience bogat si care permite interactiune cu acesta. Prin intermediul retelelor sociale si pe orice alte platforme online cu totii ne impartasim opiniile pozitive sau negative, pozele, videourile. Aici intervine crowdsourced storytelling si crowdsourced product design. Toate aceste informatii personale sunt pretioase pentru agentii care sunt atenti si le pot valorifica astfel incat sa creeze experiente individualizate.

Continutul care implica

Oamenii de business urmaresc profitul si uita sa se implice. MarComul trebuie sa spuna povesti despre ceea ce facem si acestea trebuie sa fie crosetate frumos astfel incat sa convinga, sa se multiplice si sa vanda.

Cel mai usor in aceasta era a cunoasterii se poate influenta pe cale digitala. Online cu totii putem fi agenti sub acoperire cu totii marketam ceva, pe noi insine, produsele, serviciile noastre, ideile noastre. Dar experienta consumatorului trebuie sa fie una sustinuta atat online cat si offline. Social media penetreaza si celelalte suporturi media: digital outdoor sau TVul online creste influenta marketingului digital. Manageuirea acestora se face prin monitorizare si implicare in spatiile unde se afla cumparatorul. Optimizarea experientei se poate face in mod distractiv prin aplicatii, concursuri in care iti inviti prietenii sa te sustina, UGC.

Vom interactiona altfel si cu motoarele de cautare. Cautarile noastre vor fi mult mai usoare, bazate pe cautarile anterioare si pe urmele lasate inclusiv pe retelele sociale si astfel spatiul va fi reinterpretat. Includerea Twitterului in cautarile Google da importanta social networkului. Astfel, Agentii pot descoperi singuri amabasadorii brandului, pentru ca oamenii vorbesc déjà despre el. Trebuie sa stie cine ce spune, sa se implice in discutiile lor, caci ei vor fi ghid pentru ceilalti consumatori. Va fi o crestere exponentiala.

O specializare pe care unii dintre agenti vor trebui sa o aiba, va fi legata de continut, de filtrarea si administrarea acestuia. Asistam la un overload de informatie. Vor fi pretuiti cei care vor fi cu 5 secunde inaintea celorlati si vor furniza informatiile de care avem nevoie fiecare in parte, datorita atentiei pe care o au pentru actiiunile pe care le facem noi.

Vor trebui gasite si noi moduri de compensare a acestor creatori de continut, noi metode de a-I angaja in acest joc, pentru ca nu se va putea scrie la nesfarsit gratuit, nu se vor putea updata statusuri doar in timpul liber. E nevoie de cat mai multe joburi de Agenti in social media.

Constientizare consum rational

Agentul trebuie sa creeze schimbarea inainte sa apara de la sine, sau sa schimbe altii regulile jocului. Daca poti desena peisajul viitorului si te vei duce in acel cadru si vei avea o strategie bine pusa la punct oamenii te vor urma. Prin awareness si commitment se poate progresa.

Fiecare dintre noi este la randul sau consumator, la fel de bine poate fi si Agent, daca stie sa se foloseasca de secretele bransei si anume daca se implica suficient de mult: sa te conectezi cu ceilalti si sa poti sa-ti spui si impui ideile printre ei. Cu mai multi consumatori responsabili va fi mai usor sa schimbam lumea intr-un loc mai bun. CSRul nu va mai fi considerat doar un bun instrument de corectare al imaginii, daca brandul va reusi sa-si incadreze urmaritorii in actiunile lor, cu siguranta acestea vor fi marete.

Lumea poate fi salvata daca tinem cont de acest ciclu: incredere -> implicare-> consum rational.  Agentii vor reconstrui increderea in branduri in timp ce implica consumatorii si acestia consuma rational.

poate te intereseaza si asta:

• Atunci cand se intampla…
• PRtea 2 – Consumatorul
• did u build the bridge?

Toata vara a fost o lupta continua dupa al 2-lea, al 3-lea job. Mai ales ca aveai la ce porti sa bati.

Si astfel cam fiecare si-o gasit varii joburi: spalator de vase, housekeeping, pizzerie, inghetata. Si noi, trantorii ne-am gasit joburi platite bine in care ne plictiseaaam, at The Chelsea Hotel.

My American experience was about fun. Si mai ales inedit. Daca prima vara a fost about luxury, mult soare si plaja, a 2-a vara luxury a fost inlocuit cu fashion and style, soarele cu flashlights si plaja, cu cluburile din Manhattan sau AC.

Atlantic City cu siguranta nu e un oras linistit. Doar acolo vine toata coasta de Est pentru a se distra, Vegas style: a pierde sau a castiga bani la cazinouri, a se distra pe la private partyurile din hoteluri, a merge la eventuri pompoase.

The Chelsea Hotel era cu siguranta un ‘must enter and have some fun on the 5^th floor’ –place. Iar noi, lucram acolo, stiam tot ce se intampla, tot ce se pregateste, cine vine, cums e distreaza, cat sta… Mai ales eu, care am trecut la turele de noapte aveam ocazia sa vad desfasurarea petrecerilor cap-coada. Am trecut de la parter la etajul 5, zona de entertainment a hotelului: restarurantul Chelsea Prime, loungeul, Games room, VIP loung  – cu dj desk si piscina cu bar pe terasa. Eu trebuia practice sa am grija ca totul sa fie in regula pe tot etajul, sa ma plimb, sa vad de baie- hartie, sapun, sa nu fie foarta stripita marmura din jur. Nimicuri, care-mi permiteau sa ma plimb si sa interactionez cu mai toata lumea.

Dap, de atunci si de acolo mi-am primit numele – social butterfly, vorbeam cu toata lumea, eram peste tot.

Imi placea in deosebi sa vorbesc cu Scott, “the night life consultant”. Da, exista un astfel de job. El e chitarist de formare, genul de om ajuns la 30 de ani, cu sotie si copil (o frumusete de fetita pe care o iubeste mult si despre care povesteste mult) care in tinerete a facut ocolul Statelor, cu chitara in brate in a van, with my band. Yep, tipica imagine a rockerului cu plete blonde si Vansuri in picioare. Ce m-a fascinat la el erau cunostiintele lui despre drum and bass. Era un American care nu doar cunostea genul, il gusta, ii placea si mi-a spus si ce-l lega de asta. Si-a cunscut sotia la “at a rave, in the dnb lounge”. How adorable can that be?

In afara de The Chelsea si-a petrecut cativa ani in Las Vegas, unde s-a ocupat de event management si tot asa, night life consultant.

Ce facea ca si night life consultant? Isi incepea ziua undeva pe la 13-14  cand somnoros cobora sa-si inceapa ziua la barul de la piscina. Interactiona cu clientii hotelui, incerca sa afle ce le place, ce nu, ce ar vrea. Dadea telefoane, semna hartiute. Mereu cu cate un pahar in mana. Si se facea seara, veneau invitatii, se ocupa de muzica, facea pe djul, avea grija de dj, cunostea toata spuna New Yorkului. Vorbea cu toti, bea si se distra. Si cand se termina era ultimul care parasea VIP loungeul, dupa ce strangea si inchidea dj deskul. De cele mai multe ori ii tineam de urat eu. Uneori mai statea si imi tinea si el mie de urat, caci de la 3-4 cand se terminau chefurile pana la 8 dmineata aveam de stat destul de singura pe acolo.

Asa am aflat povesti despre patronul hotelului, despre actionari, de ce veneau manechini si modele la chefuri, cine erau djii, cine erau vipurile… Vorbeam despre muzica. Mi-a facut cunostiinta si cu ceva dj si djitze, intr-o dimineata, la sfarsitul unui chef s-a lasat chiar cu dnb si mi l-a dedicat.  Chiar si acum mai povestim si-mi multumeste “for the good music u gave us, my wife loves it also.”

Mai urmeaza povesti si cu baietii mei cu care lucram in turele de peste zi- swinger shifts.

poate te intereseaza si asta:

• Cum gasesti cazare in Atlantic City
• unpaid internship
• Internshipuri dincolo – Europa si SUA
• second w&t experience – Atlantic City
• Filmulete pline de amintiri w&t

Am ales modul aventuros pentru a 2-a vara de work and travel.  Angajator care nu ofera cazare. Ne-am cautat noi pe net, am gasit niste oferte – by the way: craigslist.org

Dar cum socotelile de acasa nu prea se potrivesc cu cele de acolo. Noroc ca am fost din nou un grup mare si unii s-au dus mai repede unii mai tarziu.

Daca ajungeti acolo si nu aveti cazare contact me, i might help you!

Cei care s-au dus mai devreme au trebuit sa se descurce sa gaseasca ceva, cel putin ca noi sa stim unde sa mergem.

Si mare noroc ca am stabilit asa, ne-au spus pe net strada si numele pubului unde sa mergem.

Cu avionul pierdut si intarzierile nepuse la socoteala eu impreuna cu Bridget am ajuns undeva pe la ora 1 noaptea in Atlantic City. Mare greseala… dar mai conta? Nu stiam cat de periculos e orasul, deci nu ne era frica. Si cum eram atat de obosite cui ii pasa de pericolele strazii? Am pierdut un avion, ne-am pierdut in New York una de cealalata, am inghetat de frig pe Greyhound si am ajuns noaptea in statia de autobus din AC. Ce autobuze? Ce taxi?

Am luat-o pe jos. Si daca ma gandesc bine, am mers destul de mult cu trolerele dupa noi prin oras. Troleru lu Brigi era si stricat. Ne-am intalnit cu politie pe strada, era si normal, in rest era plin de lume, cluburi, negrii si noi cu bagajele… Ne-au spus incotro sa o luam, care e strada si am ajuns la motel-pubul cautat. O casuta draguta, aproape de plaja, veranda, banci, masuta. Ne-am pus joss i speram sa gasim pe cineva la receptie. N-am gasit si nu stiam cum sa intram in cladire. Am reusit totusi sa intram cu niste petrecareti care atunci intrau, dar nu ne-a trecut la nici care prin cap ca putem ajunge noapte sic a avem nevoie de un nr de camera, sau cel putin un etaj. Am inceput sa ne plimbam prin casa, care avea 2 parti, unele camere aveau bai pe corridor. Mare noroc ca fetele noastre au prin o astfel de camera, undeva la etaj, intr-un colt. Am gasit o baie si in baie am gasit o punga de Dero autentica pe care scria romaneste! Bingo. Una dintre cele 2 camere adapostea oamenii de care aveam noi nevoie. Am batut la usa care trebuia, am trezit lumea ne-a trimis in camera unde ne astepta colegul de camera. Si ne-am pus sa dormim. Ne-au trezit pelicanii: urasc acele animale galagioase, care se hranesc din gunoi si urla dis de dimineata. N-am crescut la tara, nu-s obisnuita nici cu gainile, dapai cu urleletele lor… A doua zi a inceput aventura, nu inainte de o masa romaneasca cu zacusa si salam, de acasa Au fost apreciate si savurate.

Au urmat cautarile pt o chirie, caci pubul se pare ca nu vroia 3 oameni intr-o camera de 2, ca am fi fost galagiosi, aburelii de genu care ne-au facut sa ne mutam. Nu mai stiu cat a durat cautarea, da in orice caz mai putin de o saptamana. Timp in care ne-am dus si la lucru, ne-am ales departamentele, am inceput trainingurile.

Am gasit un anticariat si cine ar fi crezut ca acolo de fapt e o mare afacere. Omul de acolo avea multe case pe straduta de langa pe care le dadea in chirie, la un pret bun. Zona buna, pret mic, ne-am gasit noua casuta.

Noua chirie: O casa veche, neingrijita cu 2 etaje si vreo… 10 apartamente. Unul de 2 camere era al nostru. Imparteam holul si baia cu un cuplu de batranei tipici: curiosi, bagaciosi. Erau de origine italiana, cel putin asa ne-au spus. Si veneau  in fiecare vara acolo si  trebuiau sa ne tina socoteala, la cati stam acolo, ne intrebau cum ne cheama, ce facem.

Ei bine, noi ne-am cazat oficial 4 oameni in 2 camere, pt ca mai multi nu ne lasau. Eram de fapt vreo 7 si in septembrie am ajuns sa fim vreo 9. Noroc ca unii lucrau noaptea si unii ziua. Ne-a facut rost de saltele, canapea, aveam frigider, dulap, am gasit lenjerie de pat, paturi. Ne-am descurcat si plateam vreo 40 de dolari pe saptamana si ajungea pe luna la vreo 160. Sper ca tin bine minte calculele. Omul vroia vreo 800 de dolari pe cele 2 camere, iar noi ne-am impartit bine.

poate te intereseaza si asta:

• Cum iti gasesti cazarea
• Cum iti gasesti cazarea w&t
• second w&t experience – Atlantic City
• Al 2-lea job
• to di AIPORT!

Miercuri, 21 aprilie, a fost Gala care a incheiat Festivalul Studențesc de Publicitate din Cluj 2010. Perioada de desfășurare a fost între 23 martie și 20 aprilie, timp în care s-au înscris echipele, s-au dat briefurile, s-a muncit pe brânci, s-au promovat spoofurile, s-au prezentat campaniile, s-a jurizat și s-a votat online. După un proces atât de îndelungat și gala de premiere, au răsunat multe cuvinte care au încercat să caracterizeze această experiență.

Pentru a-mi structura rezumatul întregului Festival, am ales cele mai des auzite cuvinte sub umbrela cărora, am înghesuit cele mai importante momente.

Cuvinte pentru întreg festivalul: entuziasm general și reușita per total.

O voi numi o ediție la superlativ, pentru că toate faptele indică spre acest atribut.

A fost un număr record de participanți înscriși în competitie, mai mult de 200 de studenți. Au fost invitate agenții de vaza din Cluj-Napoca: Amprenta Advertising, Trend Communication, Vitrina Advertising. A fost invitat să dea brief pentru prima oară un ONG, și anume noi, IAA YP Cluj. A fost și un nou partener pentru noua categorie Spoof, de un success grandios, trilulilu.ro (http://www.trilulilu.ro/publifestcj ), care a pus, ca să zic așa, festivalul în online. Gala a avut un invitat special, din afara Clujului. Acesta a fost Mădălin Nițiș – Account Manager Saatchi&Saatchi, venit din partea IAA YP și a promovat cu success imaginea ONG-ului(noastră?). Speechul lui s-a focusat pe oportunități, cât de important este ca studenții să profite de oportunitățiile care îi întâmpină sau să și le facă chiar ei, dacă nu au parte de ele.

Festivalul s-a ținut după o pauză de 2 ani. Pauză, care a adus cu sine schimbări majore. Acestea s-au resimțit atât în industrie, care și-a luat avânt, mai ales cu ascensiunea onlineului, în maturizarea pieței clujene și în profesionalismul de care au dat dovada studenții care au participat. Aceștia au demonstrat că sunt în temă cu aceste schimbări, le urmăresc, țin pasul cu ele și de ce nu, le și provoacă.

La Gala s-a premiat această evoluție, creativitatea și mai ales munca depusă pentru promovarea pamfletelor în online. Agențiile, alături de profesori au avut numai cuvinte de laudă pentru studenți, pe care i-au răsplătit cu diplome, premii, strângeri călduroase de mână, invitații la practici în agenții.

Cuvinte pentru studenții care au participat: Profesionalism și creativitate

Nu a fost premiată doar creativitatea. Cu toții au înțeles, că în industrie contează strategia, planningul, munca în echipă, researchul, să te pricepi puțin la tehnică și montaje, la grafică și design. Prin briefurile date și mai ales prin jurizare, agențiile au pus accent pe aceste aspecte. ………………………

Cuvinte pentru briefuri: up-to-date și challenging

……….

Tot în seara galei, IAA YP Cluj a avut parte de noutăți și inedit: am facut livetweeting de pe noul cont pe care ne puteți urmări pe twitter: @iaaypcj. În afara de twitter, îi vom ține la curent cu tot soiul de informații și pe cei ce ne dau Like pe pagina de Facebook.

……. citeste tot pe http://iaa.ro/Articole/Evenimente/Iaa-yp-la-festivalul-studen%C8%9Besc-de-publicitate-cluj-napoca/3455.html

poate te intereseaza si asta:

• Eveniment2 IAA YP – Cercetarea de marketing
• Masterat publicitate FSPAC Cluj
• Eveniment de dat palme peste cap
• 2009 s-a transformat in 2010
• seara de marketing online

Tehno-Moda secolului 21 CFW

Moda secolului 21- acesta a fost focusul workshopului din cadrul Cluj Fashion Week (#CFW).

S-a vorbit despre aceasta evolutie in mod teoretic, prin ce s-a trecut, cum s-a ajuns la aceasta era a cunoasterii. Aceasta era a fost precedata de cea a informatiei, in care inca ne aflam, in care viteza ne marcheaza existenta.

Era este caracterizata in functie de relatia pe care o are fiecare cu valorile si acestea sunt majoritar cyber-valori, care circula cel mai repede.

Tot ce fac creatorii de moda inseamna previziune si aceasta noua era a cunoasterii consta in conexii. Si totusi moda vestimentara este doar un domeniu ingust al modei in sine, care este la vedere, dar MODA este curentul dominant al unei epoci care se manifesta in orice. Prin ea se dau directiile in care va functiona lumea.

Au fost recomandate 5 siteuri care s-ar ocupa de prognozarea trendurilor, dintre care s-a pus accentul pe www.faithpopcorn.com, al carui motto este unul foarte sugestiv: If you knew everything about tomorrow, what would you do differently today? Aceasta, pe langa ‘A Strategic Trend Based Marketing Consultancy’ este de fapt o structura in masura sa faca prognoze pe baza informatiilor stranse de pe intreg mapamondul si din toate domeniile, reusind sa stabileasca acele conexii. Acestia studiaza in acelasi timp si reversul strategiei “think local, act global.”

Cele 2 mari tendinte/directii prognozate care au fost amintite in cadrul workshopului #CFW:

1. omul tehnologic- aceasta esenta va fi potentata de tehnologie care da putere omului.

2. Upgradarea spirituala- care consta in imbunatatirea mentala. Tot ce se va intampla tine de reformularea relatiilor noastre cu ce ne inconjoara- cu timpul, sau in cazul relatiilor sexuale.

…

E vorba despre imbracamintea inteligenta si ce poate sau ar putea ea sa faca. De exemplu textura sa se spele singura. Va dati seama ce ar insemna asta pentru cei ce vand masini de spalat?!

Tesaturile in sine vor contine informatii avangardiste. Vor stii cum te simti, pentru a stii cum sa te imbrace mai bine, in ce nuante sa se schimbe pentru a reflecta starea ta de spirit, pentru a comunica mult mai bine cu cei din jur. Ca tot se zice ca imbracamintea spune multe despre tine, pentru a nu lasa loc de interpretari, va si comunica pe limba celor din jur, prin proiectarea mesajelor pe textura…

Alte concepte: e-textile, conducatoare de energii, care reactioneaza la diferiti stimuli externi, tesaturi din fibre optice, leduri. Exemple de ‘pasteuit’ in Google: Luminex – by Anke Loh, Lumalive by Philips.

Revolutia va avea loc mai ales in productia imbracamintii. Din nou exemple: Spray-ON – Kannel Torres 2003, BioCouture –Suzanne Lee, 3D Body scanning – cu ajutorul careia iti poti comanada tinuta printr-o simpla scanare a corpului si vei stii sigur ca ti se vor potrivi masurile si o primesti de-a gata acasa.

Wearable electronics

Aici e aici. Ce se zice ca social networking asta e cel mai trendy current si cuvant?! Ia uite ca si-a facut loc si in moda vestimentara: Social networking fashion.

Twitter-Dress – a aparut Twitter Queen, Imogen Heap la Grammy Awards 2010 cu o astfel de rochie. Asta da live tweeting!

Si Lady Gaga ar fi purtat nu stiu ce tricou in 2009 – NumaLife  (sau n-am inteles eu bine).

Hainele acestea ar fi atat de inteligente, incat sesizeaza anumite miscari si le updateaza ca statusuri pe Facebook si twitter.

Eu zic ca aveti o tema lunga de cercetari digitale, poate va apucati si voi sa le studiati.

Veti avea support, deoarece aceasta lucrare va fi intretinuta pe viitor pe blogul www.technocouture.blogspot.com.

In a 2-a parte s-a vorbit despre relatia dintre arhitectura si moda, cum se combina ele, fiind alaturate si exemple fabuloase. S-a intitulat Postmodern Fashion – uberconceptualizarea modei…relatia hainei cu un context, nu doar cu corpul si impactul tehnosferei in mediul urban.

…

Dupa atatea informatii din cadrul Cluj Fashion Week, nu pot decat sa-mi doresc sa adancesc researchul si asta cred ca demonstreaza ca intr-adevar ne apropiem de acea era a cunoasterii.

M-au si speriat aceste idei, acest viitor, insa cred ca este intr-adevar ceea ce ne asteapta si chiar trebuie sa intelegem aceasta evolutie pentru a putea fi parte din ea.

Alte iscalituri despre prezentari gasiti pe www.mauvert.wordpress.com si http://maurice.onemagazine.ro/

Ne vedem la prezentarile din cadrul #CFW.

textul intreg il gasiti pe http://www.clujlife.com/2010/04/16/cfw-tehno-moda-secolului-21/

poate te intereseaza si asta:

• Cluj Fashion Week 1 – Chiver despre Galatescu
• Dreptul la replica – Chiver despre Cluj Fashion Week 2
• Multumiri nominale
• Andrei Rosca la Zilele marketingului
• Zilele Marketingului 2010 + tweetmeet

So, it all (re)started after seeing this tweet “Whats with all the Intern positions in the U.S, in England we call them trainees or apprentices and they get PAID!” http://twitter.com/imrogb

It reminded me about my own concerns and that I started writing about this.

The thing is that u keep gaining more and more experience on your own. Having profiles on more than one social network, having a blog and a lot of bookmarks to other blogs and specialized websites make you gain a lot of experience. Having a study base in marketing or advertising or having already worked for such an agency makes u more than a social media geek that wastes all his time on the virtual side of life.

And guess what, those who hire ‘in digital interested youngsters’ want you to have all this abilities and capabilities and studies (working experience is of course another plus) until you gain so many pluses and you are perfect for…

wait for it…

the UNPAID job.

Some delicious examples: (freshly published)

1. We’re searching for an organized and enthusiastic individual to join our team. This position is ideal for someone looking to break in to the industry and learn the ins and outs of the advertising, marketing and promotions world. This is an unpaid internship. (But several of our past interns have become paid full time employees)

Responsibilities include:
- Assist Account Managers with media buying and media planning
- Assist in marketing and sponsorship planning and execution
- Interact with publications, websites, TV stations, radio stations, and vendors to gather information on advertising opportunities.
- Gather rates and ad specs.
- Research
- Formulate and keep track of insertion orders.
- General office duties

Qualifications
- Must be highly organized, detail oriented and have the ability to multi-task and work effectively under pressure in both a team setting and individually
- Must possess superior verbal and writing skills
- Interest in sports and entertainment
- Knowledge or Microsoft Word and Excel is a must .

These ones are my favs, social butterflies wanted – you can find a lot of such “offers”

2.

Social Butterflies of New York/Manhattan– Club/Lounge Party Promotions

We are a well-known and respected Nightlife & Lifestyle company, specializing in producing weekly events across Manhattan, at the trendiest and hottest Chelsea, Meatpacking District, and Lower East Side nightclubs and lounges. We are currently looking for the perfect night-time social butterfly, with enough contacts to be able to host your friends and acquaintances at one or two events per week at your choosing and flexible. The clubs and venues we are associated with are strictly high-end. You invite your contacts to your event and host them with complementary drinks and/or bottles, in order to build up a following and base for your future events.

Please send us your full name, complete contact information, some background information about yourself and a short list of your favorite nightspots. Please include a recent picture if possible.

• Compensation: independent contractor   ?!
  

3. Award-winning, boutique PR firm with creativity and A-List clients needs tech, social media savvy part-time intern/assistant for top-tier media outreach, biz development, research. Clients served include James Taylor, AnnTaylor, 2nd Ave Deli, Tibet House/The Dalai Lama. Position is all about doing ‘real work’ and learning – previous intern landed full time Digital PR job.

NO PHONE CALLS PLEASE. Submit cover letter and resume & we’ll get back to you. Thanks!

Tasks:
Research trend stories
Build media lists
Digital + traditional media outreach
Special events / promotions
General administrative work

Credit available. it’s anything you wanted, or excuse me, you would do everything to get just the credits… Please submit resume and cover letter.

• Compensation: Credit Available

Of course it’s unpaid, cause it gives u the opportunity to gain experience (more experience!!??!), to be in the industry –hello, you are already in the industry – u learned how to market yourself, you have the tools to make a brand powerfull or kill a brand, all by yourself. So why not make that for a company, a company that needs all your experience and time – but for money?

The list could go on for ever. You can enjoy on craigslist such wonderful postings with more tasks required and responsibilities and with small letter-infos about the payment…or should I say, “unpayment” .

Reading them may make you feel good, cause you are great, you posses what they ask for.

A further interesting discussion is about the unpaid writing, so well known in the digital era. Not many bloggers are lucky enough to get paid (and I think a more suited word is get compensations…of all kind, rather than money)

Here’s a movie that was all around the social networks – about writers who should be paid.

And it’s sooo true, also for bloggers.

Writing stuff as well as searching and adding lots of friends and updating statuses, and commenting all over the internet takes TIME. A lot of time. It’s not like just a hobby, that u schedule for 2-3 hours during a week, after work or classes – like going to the gym, or walking your dog. It is a full-time JOB!

It takes time to click all over the browsers and pages, to read the stuff so u know where else to click, to copy, to paste, to adapt – to even form your own opinion and write it down.

So, you have a great paid internship offer?

Just because of possessing extraordinary capabilities that check the long lists of requierments…

And there’s passion for it, of course!

poate te intereseaza si asta:

• Want your blog to be your way?
• Internshipuri dincolo – Europa si SUA
• Ziua mea se desfasoara ca si a ta
• Content versus Imagini
• Campanii integrate destul de geniale

In continuare ma intreb de ce comenteaza lumea in blogosfera si mai ales de ce nu. Oare gandim atat de diferit in aprecierea articolelor?

Sa luam un exemplu: manifest pentru frumusetea naturala. (campanie organizata de Nivea) Am dat de ea citindu-l pe Ciubotaru, care am mai mentionat ca este tipu’ din blogosfera care imi place cel mai mult ca si blogger. De ce? Nu pt ca le-ar peria pe femei (si daca o face o face atat de dragut si imbracat in insiruiri de cuvinte atat de frumoase incat u can’t blame me for being a woman and like it.) Apreciez cat de mult poate sa scrie omul asta. Are articole aproape zilnice (nici nu apuc sa le citesc zilnic,unde mai pui ca lui trebuie sa-I vina idea, sa o transpuna, sa o scrie) si lungi. Au cap si coada. Nu sunt postari, sunt articole in toata splendoarea lor. Se vede ca sunt scrise pentru a fi postate de ce nu pe paginile unei reviste. Nu sunt insemnari scurte cu care suntem obisnuiti noi pe blogurile de scandal, sau pe alea populare.

Si aici se contureaza marea mea intrebare. De ce articolele mai putin atent scrise, sau hai sa fiu subiectiva, cele care nu neaparat sunt pe placul meu, (care se pare ca e mai inclinat spre literar) tind sa aiba sute de comentarii?

Manifestul e pe x bloguri, au scris Bobby Voicu, Manafu, Dobrovolschi, Ionut Oprea, Cabral si Bucurenci.  Si cum eu incerc sa aflu ce se comenteaza mai mult m-am uitat la numarul si “stofa” comentarilor. Nu, nu am ajuns la nici o alta concluzie.

Daca e ceva ce ne place, ce e scris si mai ales cum atunci nu tindem sa comentam, decat daca avem un deosebit respect si mult timp la dispozitie sa intarim ideea scriitorului. Daca e bine scris, acopera toate unghiurile si ne-a uimit si impresionat ne simtim bine cu el asa cum e, ne simtim si oarecum inferiori pentru a mai comenta.

Comentariile insa se nasc si se inmultesc atunci cand sunt greseli, cand e prezentat un singur punct de vedere cu care nu toti pot fi de acord. Am experimentat-o si pe asta scriind pe clujlife. Daca e scris si presarat cu un pic de zazanie pentru a-l lasa deschis spre completare si orgolii, atunci or sa apara si comentarile. Au aparut…

Concluzie, daca sunt articole bune si ne delectam cu ele, nici nu e nevoie de sirul de comentarii.

poate te intereseaza si asta:

• da ziarele pentru ce-s bune?
• Lectii de viata
• Mass media te innebuneste?!
• Influenta celorlalte relatii
• Opinii catalogate

Vremurile s-au schimbat, cel putin in ultimul an sesizez eu mari schimbari. Cred ca onlineul e de vina. Si e si cauza. Circula informatiile mai usor, ai acces la mai multa lume, vezi ce se cere, ce se da.

Si se cer oameni. Studenti, voiosi, dornici de treaba, buni la toate, entuziasti, ambitiosi care vor sa faca ceva, vor sa lucreze, chiar si gratis.Si atunci nu se numeste lucru, se numeste voluntariat!

Cautam intern, oferim internship, cautam juniori neplatiti, voluntari. Unii mai lasa loc si de speranta. Daca toate merg bine, se intelege lumea, ies afacerile, isi permit sa si plateasca, pozitia neplatita poate deveni platita. Macar cu asta se incalzeste lumea si spera ca daca munceste mult si bine o sa fie bine, o sa aiba noroc si o sa prinda pozitia de coada. Daca nu, macar isi face relatii si tot o iesi ceva. Noroc cu optimismul.

N-o sad au exemple din Romania, decat poate comparativ. Experienta mea e din Europa, Germania. Researchu meu era axat pe USA. Ca deh, eu tindeam undeva mai departe, aveam mofturi (si inca le am) pentru un internship in State.

Mi-a fost deschis apetitul cu o oferta facuta chiar mie asta cu un internship peste ocean. Cu putin noroc am aplicat la o agentie de publicitate minunata din LA unde au fost incantati de CVul meu, (candva poate o sa pun mailurile de lauda aici) si ma vroiau. Probleme Gogule? Mari probleme, doar sunt romanca si treaba cu internship trebe facuta legal, pt viza si program si trebe o gramada de conditii si bani. Ei nu stiau de programele gen work and travel care ofera si internshipuri si iaca o ramas in aer totul, eu am renuntat si am zis ca sper la scoaterea vizelor. Invitatia o ramas deschisa, macar sa ma duc sa vad cum e la ei, sa stau un pic… Candva…

Atunci m-am apucat de cautat pe craigslist.org Recomand cu caldura daca vreti sa radeti ce cerinte au.

Internshipuri pe domeniile astea – marketing, advertising, PR, la ele acasa, in state, mai exact prin NY si LA si pana acum doar vesti incantatoare: ma regasesc intre descrierile lor si bifez fiecare cerinta cu success.

“…fast-mover with talent and a passion for great marketing ideas. What is required? Great energy, problem solving skills, a can do attitude and a passion for asking “what if”?

Why don’t some people tweet? Frankly, not everyone has something to say (and many will admit it when asked about Twitter).”

Ceea ce a inceput insa sa ma deranjeze la aceste minunate job descriptionuri este mentionarea unpaid, sau beneficii numa bune de liceeni sau oameni in primii ani de facultate care trebuie sa-si faca practicile.

“Alert! the Media / Vidracket (small multimedia company from Mount Laurel, NJ) is looking Social Media Interns to control our Indie music client’s myspace, twitter, and youtube page.

Job would include:
-adding friends and promoting content using these social networks
-coordinating events with our street team

Interns receive:
-Free concert tickets
-Free music downloads
-Knowledge of the music industry”

“Geopage.com is looking for Marketing Interns (nonpaid) working remotely from their home who are interested in gaining experience as social media bloggers writing about local places and things to do in their city. There may be performance incentives based on online traffic results. In addition, there are other intern posts we are seeking within internet marketing, sales, media relations, advertising and/or market research. GeoPage is a great opportunity for you to gain skills in an online startup environment, valuable project management experience and enhance your resume. Only 1-2 hours per week minimum required as a Social Media Intern while our other Intern posts can be 3+ hours per week. We are open to any college credits if your school offers that via GeoPage.”

Cerintele sunt… multe si vaste. Din pacate recompensele nu se ridica la aceleasi standarde.

Investim in noi insine ca si stundeti. Cine are initiativa si vointa stie ca dezvoltarea personala e importanta. Citim carti, mergem la traininguri, ne bagam in ONGuri, stam pe net, ne informam continuu, suntem more than up to date cu conturi sociale active. Deci stim cum se invarte lumea. Si atunci ei de ce ne iau de prosti prin a ne cere tot ce le putem da pentru niste praf in ochi?

poate te intereseaza si asta:

• unpaid internship
• Internshipuri a la Romania
• Lectii de viata
• Cine mai ramane in tara?
• Mass media te innebuneste?!

Un  RT de azi mi-a amintit de o frustrare de a mea mai veche.

“Whats with all the Intern positions in the U.S, in England we call them trainees or apprentices and they get PAID!” http://twitter.com/imrogb

Mi-a amintit de researchul meu mai vechi pe tema asta, se docul meu deschis si nepasteuit in wordpress.

Asa ca iata-ma uitandu-ma in Word si intregindu-l cu idei mai noi adunate in acest rastimp in care tema a ramas de interes general si public. Si va fi o serie de articole.

Internship ~ practica ~training~intern~trainee~exchange

Le traducem ca si un bun mod de a ne face experienta in companii, de a ne incepe cariera sau macar de a vedea daca ni se potriveste ce am vrea noi sa facem.

In minunatele noastre institutii de invatatamant mai nou se traduce practica prin chestiile alea obligatorii pe care trebuie sa le faci semestrial. Sa le faci sau macar sa le demonstrezi cu o fituica ca ai facut. Inainte era mai lejera treaba, nu conta ca hartia e de la firma lu tata, sau de la firma lu colegu, lu amicu lu tata. Important era ca te baga si pe tine cineva intr-o firma sa faci ceva, sau iti da hartiuta. In cele mai rele cazuri te multumeai cu o hartie.

A se sublinia, era practica neplatita. Daca erai constincios si chiar vroiai sa vezi cum sta treaba prin firme trebuia sa te milogesti si pt alea 2 sapt in care puteai sa stai in “curu” oamenilor de acolo sa inveti ceva. Asta cu invatatul in traducere libera insemna sa le faci copiile Xerox, cafelele, sau sa le introduce date in excel sau spss.

Si asa se face ca terminau copii facultati prestigioase si nu stiau sa faca … nimic concret. Din generatiile de tapi ispasitori si prin cerintele pietei mai invata si cadrele educative si or introdus programele de practica platita. Care normal ca nu sunt pentru toti studentii, ca is prea multi la numar si nu-s obligati toti sa termine, nu sunt toti interesati. Dar e buna initiativa: sunt locuri platite de practica – care se intind pe 28 de ore, 2 saptamani, cum o putea si firmele, cum i-o repartiza, cum o vrea, cum s-o intelege. E ca la noi, ca dincolo, cum se poate. Macar bine ca se poate.

Discutabil ramane ce se poate face acolo in cele 28 de ore, care nu-s nicidecum zilnice, nicidecum vreo 3 zile de 7 ore continue de stat in birou. Atunci ne-am da seama prea usor ca nu ne place munca de birou si orarul fix. Unde mai pui ca s-ar bate cap in cap cu seminariile la care se cere macar prezenta fizica obligatorie.

Asa ca se merge probabil o ora, 2 din an in pasti, in intervalul mai-august pe la firme. Ma gandesc ca se merge cand au Ei mai multe date sinuoase de batut in calculator si alte cele lucruri marunte de care se poate ocupa studentul si care i-ar ajuta si pe ei mult de tot sa-si faca treaba mai repede. Si uite ce inseamna practica obligatorie bagata pe gat noua de catre Universitate. Dar subliniez, nu o critic, ci o laud. Laud initiativa. O sa vada studentii, masteranzii cum e atmosfera de lucru pe acolo. Daca o sa fie destepti o sa aiba grija sa cunoasca pe cine trebuie astfel incat sa-si prelungeasca sederile in firma, sa demonstreze ca poate mai mult decat sa scrie in Excel, ca poate sa chiar lucreze si neplatit.

Si asa ajungem la ce se intampla de fapt la un nivel mai inalt, cand avem de  a face cu studenti constinciosi care chiar au nevoie de un internship si constientizeaza necesitatea acestuia, pentru a-si face experienta pe care orice angajator o cere.

Esti student, nu ai timp sa te angajezi, termini, vrei sa te angajezi, nu te angajeaza nimeni pt ca n-ai experienta, pe care nu ai reusit sa o faci pt ca erai la scoala si pt ca nimeni nu te lua fara experienta pe care deci nu aveai cum sa ti-o faci.

Ne-am obisnuit cu acest cerc vicios din care nu reusim sa pasim afara si nu reusim sa gasim o solutie mai buna decat -> aplauze, cuvantul secolului: voluntariatul. (nu neaparat in ONG-uri, in firme – internshipuri neplatiteeee!)

poate te intereseaza si asta:

• Internshipuri dincolo – Europa si SUA
• 1 leu = 1 euro
• Branding de la femeia de serviciu in sus
• Cine mai ramane in tara?
• Want your blog to be your way?

Editia de fata ii prezinta pe GOJIRA , unul din cei mai consecventi si populari artisti de muzica electronica din Romania, BLANOZ - proiect live care a reunit incepand cu anul 2002 valori ale scenei underground autohtone si INJEKTAH – promoter al culturii reggae in Romania , pe care o sustine prin stiluri muzicale de la roots la dubstep si jungle de peste 10 ani!

Si ca sa faceti o idee despre ce o sa sune in minunata sonorizare de la Club Midi

Injektah si cel mai dragut mix ever care cu siguranta o sa le placa si alor vostrii daca il aud – old skool

La cei de la Blanoz gasiti de toate pe siteul lor

Guess Who – remix Gojira

Si Gojira pe soundcloud

(multumiri pentru linkurile muzicale lui SIN)

Ne vedem acolo!

poate te intereseaza si asta:

• Future Prophecies at Midi
• Black Sun Empire 3 la Club Midi Cluj
• Askillz is amazing
• Poze Midi- bad company. cotti, btk, injektah, tomasan
• de ce eventurile duc la gaura in buget?

Nu mai e ce a fost. Nu mai e… mai nimic.
Vorbele astea le auzim parca din ce in ce mai des, undeva pe fundal, sau in fuga, sau rostite in van la o bere cu prietenii, sau, raman doar ganduri nerostite ca pot face rau celor din jur.
Eu ma lovesc de ele din ce in ce mai frecvent, mai ales in preajma datelor alora importante. Date marcate cu rosu in calendarele noastre, a tuturora.
Date care releva sarbatori- nationale, internationale. Ele ar trebui sa releve de fapt traditii, sentimente, chestii facute de toti pentru toti si mai ales facute cu drag.

14 februarie? E doar o nascocire americana, pentru a creste vanzarile de ciocolata si flori, noi ne putem iubi zilnic fara cheltuieli in plus. Dragobete? De ala am auzit de abia dupa ce a luat amploare 14 februarie. Nu-l respectam nici pe asta, ca avem deja 14 februarie si daca am decis ca nu-i important, nici Dragobetele nu o fi sarbatorit, decat la tzara…

Ia vezi, cate martisoare ai primit anul asta?
Dar cate discutii stupide ai auzit pe marginea temei: gen, pe la noi dau fetele la baieti, sau ce sa tot dam noi la fetele, sau ce s-au mai scumpit si ce kitchoase au fost anul asta, sau la colega aia nu-I dau ca nu merita, sau mai bine nu dau la nimeni si atunci nu se simt excluse unele pe care nu le inghit. Balanta inclina spre astea negative, mai ales in urban. (inca sper ca unde nu stiu nu e asa…si nu s-a schimbat chiar toata lumea)

8 martie – atat de mult s-au plans barbatii ca doar noi femeile primim atatea cadouri o data cu venirea primaverii, ca li s-a “acordat” si lor o data speciala in calendar. Si asta nu a scazut numarul certurilor in preajma datii, pentru a scapa de cadouri. Nu a facut ca acea floare data cadou sa fie mai mult decat un gest- pt ca “asa se cere”. Nu a facut sa fie stearsa data aia din calendar pentru a fi inmultita uneori fara motiv, pentru ca pe vremuri florile se dadeau si fara motiv.

1 aprilie. Nici macar sa ne facem pacaleli nu ne mai incanta. A trecut 1 aprilie pe nesimtite. Stim ca e o data “blestemata” nu credem nimic, de ce s-ar mai chinui cineva sa incerce sa coaca ceva ce poate ca ne-ar pacali? Macar de dragul zambetelor celor din jur, sa ne lasam pacaliti, sa-I invitam pe cei din jur sa profite de naivitatea noastra inscenata. Suntem prea blazati, prea destepti pentru a nu-l mirosi pana si pe ala, saracu, care o zis adevarul, dar noi il credem doar pe data de 2.

Cum ne dam seama cand e Pastele? Mai ales ca nu are o data fixa in fiecare an. Nu ne obosim cu googleul, ajunge sa trecem printr-un Hypermarket sa observam ca incep sa apara iepurii si ouale si de abia atunci ne punem intrebari. Si si intrebarile alea sunt dezumflate: vai, iarasi a trecut timpul pe neobservate, vine Pastele. Si cate avem de facut. Eu nu-mi permit o vacanta. Sau, mai rau, privim acele cateva zile libere ca pe vacante, si doar atat. Vacante in care se manaca bine si te intalnesti cu familia. Care mai nou e si aia obligatie si se incheie cu certuri, ca deh, te-ai obisnuit singur, cu viata in orase mari. Si acolo nu trebuie sa dai socoteala ca nu ai prieten/prietena (ci ai mai multi…)

Urarile? Ni greu sa fim creativi, aruncam un #fieca, care ajunge sa fie hashtagul cel mai folosit si normal ca ni se pare uzat. Ne raman glumele cu sa pasteti fericiti! Sau cate un Paste fericit aruncat in zbor, ca asa se cade, nu ca asa simtim noi. Felicitari, si astea se fac, pentru ca avem obligatii fata de client, firme, cunostiinte. E greu cand trebuie sa fabricam texte pentru sarbatori – sunt destule pe net, sau dam mai departe ce primim si noi la randul  nostru. Nu punem pic de suflet in ele.

Un exemplu creativ totusi de la cei de la publicis in acest ecard de Paste

Nu mai prea avem nici o obligatie fata de nimeni si nici fata de noi.

Cu siguranta au o obligatie marketerii, publicitarii fata de brandurile lor si fata de clientul rege. Care da, poate fi cumparat cu produse, poate fi fericit de bonusul ala de 2+1 gratis, sau de reducerea de 25 la %.

Si noi suntem acei consumatori fericiti doar cand facem activitatea care ne caracterizeaza, cand consumam. Cand cumparam mancare, primim cadouri, ne inconjuram de bunuri materiale.

Suntem cuprinsi, stapaniti de sentimente doar in aceste imperii ale consumului- malluri, marketuri:                 -      sentimente de fericire, cand ne luam ceva ce ne place,

-          sentimente de frustrare cand nu gasim sau primim ceea ce ne dorim,

-          nervi cand stricam prea multi bani, -

-          oboseala cand petrecem prea mult timp printre rafturi sau in bucatarie

-          bucurie cand credem ca facem o afacere buna si profitam de ofertele care ne sar in ochi pe fonturi mari si culori puternice

Am mai citit si asta astazi: ‘Revolution doesn’t not happen when society adopts new technologies – it happens when society adopts new behaviors.’-pe blogul lui Ciubotaru.

Si incep sa cred ca da, asistam la o noua revolutie a societatii cauzata de comportamentul nostru, al tuturora, un comportament blazat, bolnavicios, care nu duce la evolutie pozitiva. Dar vorba aia, putem creste si ca plantele, sau roboti tehnologizati.

Noi suntem de vina ca ne lasam manipulati fie de publicitate, fie de tehnologie (a carei sclavi de bunavoie suntem). Marketerii sunt si ei oameni care profita de naivitatea, de asemenea caracteristica a consumatorilor. E un cerc vicios. Nici nu trebuie sa punem vina unii pe altii. Ne place sa consumam, ne place sa fim consumatori, ne place sa manipulam, ne place sa fim marketeri. Si ne plac sarbatorile, chiar daca asta inseamna pt noi doar consum si zilele libere.

La final pot doar incerca sa va urez un Paste fericit, alaturi de cei dragi, in care sa va puteti bucura de bucate alese, de liniste, de zile libere si de ce nu si de amintiri, daca sunt ele placute. Poate redescoperiti semnificatia Pastelui, fie el religios sau propriu familiei voastre.

poate te intereseaza si asta:

• PRtea 2 – Consumatorul
• The web is looking back at YOU!every second…

Intotdeauna mi-e greu sa scriu despre mine…de vorbit uneori ma mai pornesc. Da pe blog ma feresc sa insir cuvinte doar despre ce-mi trece prin minte, doar despre mine. Nu, nu-s egoista.

Noroc ca uneori mai gasesc cate o piesa, care pare facuta de mine sau a caror versuri imi canta sentimentele.

Si noroc cu zappatu televizorului si cu reclamele la cascaval Hochland am descoperit piesa The Show – Lenka.

The Show

LENKA | MySpace Music Videos

I'm just a little bit caught in the middle
Life is a maze and love is a riddle
I don't know where to go I can't do it alone I've tried
And I don't know why

Slow it down
Make it stop
Or else my heart is going to pop
'Cause it's too much
Yeah, it's a lot
To be something I'm not

I'm a fool
Out of love
'Cause I just can't get enough

I'm just a little girl lost in the moment
I'm so scared but I don't show it
I can't figure it out
It's bringing me down I know
I've got to let it go
And just enjoy the show

The sun is hot
In the sky
Just like a giant spotlight
The people follow the sign
And synchronize in time
It's a joke
Nobody knows
They've got a ticket to that show
Yeah

Just enjoy the show...

So what about letting it go and enjoy the sun?
At least once in a while, when you feel caught
in the middle.

later edit: Si tot din cauza acestei piese, dupa ce am
sharuit-o personal, am mai aflat ceva despre mine.
Ca ma adora. Pentru ca eu totdeauna vin cu bombe
de astea. "Auzi, reclama la hochland"
Da, descopar, imi place, ma regasesc, atasez...
sunt o bomba chiar eu o bomba? daca ma
lasi sa explodez...it might be fireworks!