Content is taking over
4 Sep
PS: (da aici la inceput, pt ca am dat reedit dupa ce am citit asta, imi intareste ideile) 5. Burnout-ul cititorilor (atatea optiuni, prea putin timp, repetarea ideilor etc.)
Uneori simt ca ma depasteste atat de mult content. Mi-e din ce in ce mai greu sa tin pasul cand incep sa vreau sa tin pasul.
Simt ca e un val… noi suntem pe el… unii pe val, unii pe sub, unii peste.
Dar parca se intampla prea multe pentru a putea fi in charge of everything.
De cand cu blogurile, cu social networkingu, cu atat de multe lume conectata, devine din ce in ce mai greu sa fi intr-adevar conectat la ceva. E greu sa alegi sa vrei sa fi conectat la ceva. Mai ales cand acel ceva te tzine mereu conectat- iti furnizeaza parca neobosit informatii, content.
De cate ori n-ai simtit ca nu se mai termina linkurile interesante postate pe twitter? Mai ales cand ai ales sa-i follow pe cei ce intr-adevar iti arata ce ai vrea sa vezi.
Dar cum sa mai apuci sa faci si tu content? Mai ales ca inainte de a scrie ceva e indicat sa faci un anumit research –cel putin asha am invatat pe la journalism. Dar atunci cand researchul parca e un izvor nesecat? Nu stiu de cate ore e nevoie pentru a reusit sa citesti cam tot ce ai vrea, pe urma sa-ti formezi propria opinie pe care sa o transmiti altfel, catre altfel de cititori. Cam greu. Si atunci incepi sa te intrebi – la ce bun sa mai scriu si eu alt content cand oricum sunt atat de multi care scriu lucruri interesante?
Mi s-a mai intamplat sa fiu overwhelmed cu informatii – cand am descoperit ca oricat de multe carti voi citi, intotdeauna vor exista si mai multe pe care nu voi reushi sa le citesc. Acum e mai bine. Nu ne luptam cu sute de pagini pt a citi o carte, dar parca ne luptam cu mai multi autori…
Solutzia Nishelor
Intr-adevar e nevoie de nishe. Nu degeaba s-au creat in timp tot felul de targeturi si nishe. E nevoie de ele. Suntem prea multzi locuitori pe aceasta planeta, si mai ales, suntem prea multzi surferi pe internet. E din ce in ce mai greu sa fim conectati intre noi si asta in mod paradoxal.
Se pare ca toata aceasta informatie reusheste pe atat de mult pe cat reuseste sa apropie sa si desparta lumea.
Si ca un semn divin de virtual, cum ca intr-adevar nu sunt singura depasita de contentul mult prea rapid, pana si twitter care trebuie sa ingurgiteze tot a obosit:
It happened…
“Too many tweets. Please wait a moment until it’s fixed.”
