Dragostea dureaza x ani
20 Feb
O carte care te rascoleste de la inceput doar prin titlul ei. A naibii, asa sa fie? Dureaza doar 3 ani (in care in primul an iti cumperi mobila, in al 2-lea o muti si in al 3-lea o imparti) ? Poate nici atat, sau doar atat… O carte care la inceput, cu fiecare pagina, fiecare fraza te face sa te simti mai puternic in nefericirea ta.
Da asa e: fericirea nu exista, dragostea este imposibila si nimic nu e grav.
De ce ne-am imbata cu povesti daca chiar asa e. Daca si tu te simti mizerabil, sau daca te simti dator societatii ca nu te-ai indragostit, te face sa te simti mai destept ca n-ai facut-o tocmai pt ca ai anticipat ca nu merita sa o faci. Te face sa te simti mai bine pt ca nu te simti la fel de prost cum se simte el. Ca nu apelezi la bautura, droguri si femei ieftine ca sa iesi din starile care au pus stapanire pe el in ruma unui divort.
E o incursiune intr-o minte care a luat-o razna, pt ca a dat voie inimii sa o ia razna. Imi si imaginez cum a fost scrisa cartea, sirul de ganduri care il macinau zilnic puteau fi insirate pe tastatura intr-un ritm alert si dramatizarea se facea cu fiecare cuvant pus astfel incat sa creada pana si el ca sufera mai mult decat o facea de fapt.
Este de confundat cu vocea aberatiei noastre. Ne ia valul cand nu se intampla cum vrem noi. Simtim cum pierdem pamantul de sub picioare cand suntem parasiti. Dramatizam. Profitam de tot si avem ganduri sinucigase. Ajunge sa-l citim, pt a incerca totusi sa nu mai facem asta… dar e ciclica treaba Asta inseamna viata de adult: sa construiesti castele de nisip, dupa care sa le calci in picioare si sa repeti operatia iar si iar, cand stii ca oceanul le-ar fi daramat oricum.
Suferinta lui il face sa vada realitatea asa cum este de fapt, crunta daca nu te poti adapta.
El s-a adaptat APARENT societatii in care traim, dar recunoaste si el ca e usor sa-ti faci o imagine, sa pari barbatul de success, care se distreaza, care cunoaste pe toata lumea, care este admirat si dorit, care insa nu este deloc asa, este un lup singuratic care reuseste sa-I prosteasca pe toti, in afara de el insusi.
Barbatul este un animal nesatisfacut care ezita intre mai multe frustrari.
O minunata descriere a barbatiilor feroce din ziua de azi – acei bad boys care …
… critica dragostea sunt, bineinteles, cei care au cea mai mare nevoie de ea. Si cu siguranta asta face si el. O critica si tanjeste dupa ea.
Dragostea este problema oamenilor care nu au probleme.
Cu cat cauti mai tare pasiunea, cu atat esti mai dezamagit cand dispare.
Plictiseala e aia care trebuie sa fie starea normala, iar pasiunea, cireasa de pe tort.
Dragostea nu are punctuatie. Asta ar explica vreo 5 pagini de ganduri insirate fara vreo lege sintactica, manate de sentimente.
Pt a fi fericit, trebuie sa fi fost foarte nefericit. Fara ucenicia durerii, fericirea nu este solida. Dragostea nu dureaza decat daca fiecare ii cunoaste pretul si e mai bine sa-l platesti dinainte, altfel risti sa achiti nota ulterior. Noi nu am fost pregatiti pt fericire, fiindca nu am fost obisnuiti cu nefericirea. Am crescut in religia confortului.
Fericirea este tacerea nefericirii
Nu este decat un voiaj prelungit si pus pe hartie care se vinde pentru ca stie sa desparta doua casnicii si totusi sa aiba un happy ending care…te surprinde si te dezgusta in acelasi timp. De fapt se poate trece peste toate aceste sentimente intr-un mod alert, in cateva zile. Doar ca oamenii se pricep sa fie masochisti, sa vrea sa sufere, sa vrea sa iubeasca, sa vrea sa scrie carti.
In al 3lea an ai o veste buna si una rea. Cea bun: nevasta-ta dezgustata te paraseste. Cea rea: incepi o noua carte.
mai multe sau alte pareri sunt si aici









mey imi place ce ai scris aici despre cartea respectiva. am sa o caut sa o citesc si eu sau poate mi-o imprumuti tu
eu cred ca vorbim de dragoste inainte de a cumpara mobila, si in unele cazuri, chiar nu mai e cand se ajunge la acest punct
eu as citi cartea din aceasta perspectiva
pai ti-o recomand. Si ti-o recomand sa o si termini, chiar daca te supara, sau te bucura inceputul…la sfarsit se da peste cap tot…