‘The world needs now more connections.’

And we sure are connected thru social media networks. The guy, Nicholas Christakis, thinks, and I totally agree, that we need these social networks, and that these social networks spread goodness.

Have you ever found a good youtube video, that made you feel better, made you laugh? Have you read a post that made u think about certain things? Have you seen a picture that was so funny or damn adorable that you wanted to share it with your friends?

Of course you did. Of course I do. We do it the whole time. And this is, because we like sharing the good.

How many times did u felt angry? It sure happens to anyone. I sure could’ve beat someone’s ass up today, just because I was angry. But I didn’t tweet about this. I didn’t share the bad feelings via facebook. I tried watching funny vids and listen to nice songs or even talk to friends, without showing the bad emotions. Ok, maybe with some intimate friends that know you, and you know they have a good word for u, u share it. But only cause they can share the good thing with you.

That’s how we are related to each other: because and through the act of sharing. You become a fan of something, excuse me, Like something on Facebook, cause you actually like it and you think is something good. The fact that it is good for you, can make you think that it is good for your friends, so, you share the good thing. You like it in public. Now, because of the button you can like whatever.

And yes, I did like this Ted Talk. I did like the fact that Adrian Ciubotaru liked it and shared it.

So I want to share all the good idea with all of you also.

poate te intereseaza si asta:

• social networks war
• Dai Like pentru ca…
• despre cum a schimbat facebook zilele noastre in… bine
• over-connectedness
• Fac ce-mi place- teacup.ro

ok – this is soooo real

it scares me. will myspace come to me? facebook is always there, and i kind of forgot all my dj friends from myspace… all those cute emo guys and the scene queens

what about u? what haunts you?

social networking wars

i guess they forgot twitter, and i forgot to read the twitts also…

i guess it’s Christmas time, and I guess u have the power to turn it off also!

I wish u all a merry Christmas, out there!! in the lame real world:))

poate te intereseaza si asta:

• Connecting with good
• despre cum a schimbat facebook zilele noastre in… bine
• over-connectedness
• Fac ce-mi place- teacup.ro
• Job pentru o tipa pasionata de social media

sau schizofrenia virtuala…

Apare la cei ce oscileaza intre aceste 2 lumi- care pot administra nu doar 2 vieti – una in offline si una in online, ci care jongleaza perfect in online cu mai multe, fara a-si pierde integritatea de a-si dezvolta si p cea din real. Cam ‘paranoico-schizoida’ treaba. Dar e vb d continua fuga d marketeri, de satisfactia pe care o ai cand potzi fenta cat mai multe strategii indelung faurite. Sa fi mereu cu un pas inaintea celorlalti. A naibii de greu cand constientizam nivelul mult prea inalt al sfului din acest secol. Fentezi shefi, prieteni – sentimete proprii. Cand mai ai timp d sentimente? Mai ales cand te educi singur sa functzionezi atat de robotic? Aici trebuie sa intervina acea capacitate d a mentzine si viata pe offline.

To be continued…

poate te intereseaza si asta:

• Conferinte – confruntarea dintre real si virtual
• Cum ne-a schimbat facebookul zilele de nastere in…rau
• Connecting with good
• social networks war
• Campanii integrate destul de geniale

PS: (da aici la inceput, pt ca am dat reedit dupa ce am citit asta, imi intareste ideile)  5. Burnout-ul cititorilor (atatea optiuni, prea putin timp, repetarea ideilor etc.)

Uneori simt ca ma depasteste atat de mult content. Mi-e din ce in ce mai greu sa tin pasul cand incep sa vreau sa tin pasul.

Simt ca e un val… noi suntem pe el… unii pe val, unii pe sub, unii peste.

Dar parca se intampla prea multe pentru a putea fi in charge of everything.

De cand cu blogurile, cu social networkingu, cu atat de multe lume conectata, devine din ce in ce mai greu sa fi intr-adevar conectat la ceva. E greu sa alegi sa vrei sa fi conectat la ceva. Mai ales cand acel ceva te tzine mereu conectat- iti furnizeaza parca neobosit informatii, content.

De cate ori n-ai simtit ca nu se mai termina linkurile interesante postate pe twitter? Mai ales cand ai ales sa-i follow pe cei ce intr-adevar iti arata ce ai vrea sa vezi.

Dar cum sa mai apuci sa faci si tu content? Mai ales ca inainte de a scrie ceva e indicat sa faci un anumit research –cel putin asha am invatat pe la journalism. Dar atunci cand researchul parca e un izvor nesecat? Nu stiu de cate ore e nevoie pentru a reusit sa citesti cam tot ce ai vrea, pe urma sa-ti formezi propria opinie pe care sa o transmiti altfel, catre altfel de cititori. Cam greu. Si atunci incepi sa te intrebi – la ce bun sa mai scriu si eu alt content cand oricum sunt atat de multi care scriu lucruri interesante?

Mi s-a mai intamplat sa fiu overwhelmed cu informatii – cand am descoperit ca oricat de multe carti voi citi, intotdeauna vor exista si mai multe pe care nu voi reushi sa le citesc. Acum e mai bine. Nu ne luptam cu sute de pagini pt a citi o carte, dar parca ne luptam cu mai multi autori…

Solutzia Nishelor

Intr-adevar e nevoie de nishe. Nu degeaba s-au creat in timp tot felul de targeturi si nishe. E nevoie de ele. Suntem prea multzi locuitori pe aceasta planeta, si mai ales, suntem prea multzi surferi pe internet. E din ce in ce mai greu sa fim conectati intre noi si asta in mod paradoxal.

Se pare ca toata aceasta informatie reusheste pe atat de mult pe cat reuseste sa apropie sa si desparta lumea.

Si ca un semn divin de virtual, cum ca intr-adevar nu sunt singura depasita de contentul mult prea rapid, pana si twitter care trebuie sa ingurgiteze tot a obosit:

It happened…

“Too many tweets. Please wait a moment until it’s fixed.”

poate te intereseaza si asta:

• Ziua mea se desfasoara ca si a ta
• Content versus Imagini
• Sunday is special
• Job pentru o tipa pasionata de social media
• The web is looking back at YOU!every second…